Afla cum ne protejam la inundatii
Selectează o Pagină

Ne protejăm
la inundații

Inundațiile sunt un fenomen natural, totuși, acestea pot lua vieți omenești și provoacă pagube de sute de milioane anual. Digurile, barajele și alte măsuri de protecție ajută să ne menținem în siguranță, dar este nevoie ca fiecare locuitor al României să fie bine informat și pregătit. Gestionarea eficientă a inundațiilor necesită colaborarea instituțiilor publice, a sectorului privat și a societății civile.

 

140 mil/an

Cost anual pentru economie

2444

Locuințe afectate în 2018

1 MLD EUR

Pagube evitate anual

Știați că?

Inundațiile costa în medie 140 de milioane de euro pe an pentru economia românească?

Prin patrimoniul administrat de Administrația Națională Apele Române, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare și Hidroelectrica SA, reprezentat de lucrările hidrotehnice existente la ora actuală în România, precum și măsurile operative întreprinse în timpul inundațiior, anual, sunt evitate pagube potențiale în valoare de peste 1 miliard de euro?

Numai inundațiile anuale de pe Dunăre ar  putea produce pagube mai mari de 300 mil euro dacă nu ar exista diguri și sisteme de desecare/drenaj?

 

România este a patra țară din UE în ceea ce privește riscurile de inundații?

O neînțelegere comună este că o inundație cu perioada de revenire de 100 de ani (probabilitatea de 1 la 100) este probabil să aibă loc o singură dată într-o perioadă de 100 de ani.

De fapt, există aproximativ 63,4% șanse ca una sau mai multe inundații mai mari de 1% să aibă loc în orice perioadă de 100 de ani. Spre exemplu, probabilitatea ca cineva să aleagă toate cele șase numere la loto 6/49 este de circa 1 la 13. Și totuși sunt câștigători.

Două inundații istorice din 2005 și 2010 au provocat cumulativ 100 de decese și pierderi economice de peste 2,4 miliarde EUR?

În perioada 2019-2020 s-au înregistrat cele mai mari temperaturi din ultimii 60 de ani?

Posibilitatea unor inundații istorice puternic dăunătoare crește din cauza schimbărilor climatice?

MMAP și ANAR au investit în medie 60 de milioane de EUR anual în proiecte de management al riscului la inundații?

Între 2017 -2021 s-au realizat investiții totale de aproximativ 331 milioane de euro în domeniul gospodăririi apelor?

Cauzele principale ale creșterii riscului de inundații

La nivel global, cresterea populatiei, efectele dezvoltării urbane și ale industrializării au dus la schimbări ale mediului înconjurător care, corelate cu creșterea în intensitate și frecvența inundațiilor datorată schimbărilor climatice, măresc semnificativ riscul la inundații.

Regularizarea râurilor

Regularizarea  excesivă a cursurilor de apă, eliminarea meandrelor naturale ale râurilor, deconectarea şi asanarea zonelor natural inundabile cresc riscul inundațiilor.

Schimbări climatice

Schimbările climatice se manifestă prin fenomene hidrometeorologice extreme mai  frecvente și mai severe.

Acestea devin tot mai puternice cu efecte negative semnificative caracterizate prin precipitații abundente înregistrate, pe un areal restrâns, într-un timp foarte scurt.

Schimbarea folosinței terenurilor

Dezvoltarea urbană, promovarea unor construcții în zone inundabile, defrişările excesive, dar şi unele activităţi agricole şi industriale intensive reduc capacitatea terenurilor de a reţine surplusul de apă rezultat din precipitații, crescând riscul de inundații.

Watman I – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor

Proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat până în prezent în România.

JOINTISZA – Consolidarea Cooperării în Bazinul Tisza

Proiectul Consolidarea cooperării în cadrul realizării planurilor de management a bazinelor hidrografice și a planurilor de prevenirea riscului la inundații pentru îmbunătățirea stării apelor în Bazinul Tisei oferă cadrul de cooperare transnațională pentru perioada 2017-2019 în cel mai mare sub-bazin al bazinului fluviului Dunărea.

BRIGAID - bridging the gap for innovations in disaster resilience

BRIGAID a fost un proiect internațional de anvergură, cu participarea a 24 de parteneri, care a urmărit să aducă mai aproape inovatorii de tehnologii din domeniul managementului riscului la inundații, al secetelor și condițiilor meteorologice extreme și utilizatorii finali.

Danube Water Management Integrat ale Apelor Transfrontaliere

Scopul proiectului a constat în stabilirea unui sistem comun, româno – bulgar, de management şi control al apei Dunării în condiţii extreme, determinate de calamităţi naturale şi tehnologice.

Danube Floodplain - Reducing flood risk through floodplain restoration

Obiectivul principal al proiectului a fost îmbunătățirea gestionării transnaționale a apei și prevenirea riscului de inundații, maximizând în același timp beneficiile pentru conservarea biodiversității. Schimbarea așteptată este o cunoaștere mai buna, printre țările situate în bazinul fluviului Dunărea, a managementului integrat al apelor prin refacerea câmpiilor inundabile, combinație de infrastructură clasică și ‚verde’, măsuri de retenție naturală, implicând toate părțile interesate.

SNMRI – Întărirea capacității publice în implementarea PMRI

Obiectivul general al proiectului îl constituie fundamentarea și sprijinirea măsurilor de implementare ce vizează adaptarea structurilor, optimizarea proceselor și pregătirea resurselor umane în scopul consolidării capacității autorităților și instituțiilor publice din domeniul gopodăririi apelor și al managementului riscului la inundații.

Reducerea eroziunii Costiere

Proiecte care contribuie la reducerea riscului la inundații

Autoritățile române responsabile de managementul riscului la inundații participă permanent la proiecte naționale și internaționale care conduc la dezvoltarea de capacități și cunoștințe noi pentru prevenirea și limitarea efectelor inundațiilor.

Exemple de intervenții la inundații

Autoritățile responsabile se implică activ în managementul riscului la inundații. La nivel operativ, dispeceratele (MMAP, ANAR/ABA) asigură fluxul informațional în situații de urgență.

Echipele din teren monitorizează cursurile de apă aflate sub diferite coduri hidrologice și intervin, ori de câte ori este necesar, cu echipamentele din dotare pentru limitarea efectelor inundaţiilor.

Acumulări preiau surplusul de apă și atenuează undele de viitură.

 

Obiectivele planurilor de management al riscului la inundații

  • Evitarea/controlul riscurilor asociate inundațiilor.
  • Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației.
  • Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice.
  • Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural.
  • Reducerea impactului negativ asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă.
  • Consolidarea gradului de conștientizare și de reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și consolidarea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență.
  • Creșterea gradului de adaptare la impacturile schimbărilor climatice la nivelul bazinelor hidrografice și zonei costiere.
  • Maximizarea eficienței în atingerea obiectivelor legate de riscurile la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă.
  • Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate.

Cum ne pregătim pentru viitor

Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații

În 2019, s-a finalizat prima etapa din ciclul doi de implementare a Directivei Inundații prin care s-au reactualizat zonele cu risc potențial semnificativ la inundații.

Hărți de Hazard și de Risc la Inundații

Autoritățile române responsabile de managementul riscului la inundații, împreună cu experți internaționali, reactualizează hărțile de hazard și de risc. Noile hărți și revizuirea celor existente vor fi gata la sfărșitul lui 2022.

Planurile de Management al Riscului la Inundații

La finalul anului 2022, vom avea 11 PMRI-uri actualizate la nivelul fiecărui ABA și unul pentru fluviul Dunarea. Acestea vor fi supuse procesului de consultare publică timp de 6 luni de zile .