Hărți de Hazard și Risc la Inundații
Avertizări Meteo
Cine gestionează riscul la inundații
Managementul riscului la inundații implică o mulțime de cunoștințe tehnice și de specialitate. Necesită expertiza combinată multidisciplară a unui mare număr de specialişti, începând cu ingineri constructori şi hidrologi, dar şi a specialiştilor în biodiversitate, economie, comunicare. Care sunt autoritățile din România cu această expertiză?
La nivel național, principalele instituții publice responsabile cu managementul riscului la inundații sunt Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), împreună cu instituțiile subordonate (Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și cele 11 Administrații Bazinale de Apă).
MMAP realizează politicile, la nivel național, din domeniile gospodăririi apelor, a siguranței construcțiilor și amenajărilor hidrotehnice, deține responsabilități-cheie în sectorul apei și al mediului și definește toate politicile publice relevante. ANAR se află în coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor – MMAP, administrează apele din domeniul public al statului și infrastructura Sistemului Național de Gospodărire a Apelor.
Pe lângă aceste două instituții publice, este necesară implicarea unui număr mare de părţi interesate (stakeholderi) și stabilirea unor mecanisme și proceduri de luare a deciziilor, precum și de coordonare a situațiilor de urgență. Toți acești stakeholderi și rolurile lor sunt reglementate în Strategia Națională de Management a Riscului la Inundații.
Ce rol ai tu?
Știați că și cetățenii au rol și responabilități la inundații? Orice locuitor al României poate să se informeze și să fie pregătit pentru acele situații când s-ar putea să fie surprins de o inundație, fie că locuiește într-o zonă cu risc semnificativ la inundații sau nu. Poți să te informezi, dar poți și să participi ca voluntar la acțiunile de salvare sau evacuare a populației afectate de inundații, precum și la acțiunile de refacere a zonelor afectate. De asemenea, poți să-ți faci o asigurare a locuinței și a bunurilor în caz de inundații.
Sau pur și simplu să fii pregătit. Citește ghidul!
Rolul Autorităților Publice Centrale
Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) este autoritatea publică centrală responsabilă de managementul riscului la inundații. MMAP elaborează strategia și reglementările specifice activităților pentru aplicarea strategiei în cadrul politicii generale a Guvernului, asigură și coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competență, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare, reglementare, monitorizare, inspecție și control în aceste domenii.
Fiecare autoritate publică centrală joacă un rol important în managementul riscului la inundații. Responsabilitățile și rolul fiecăreia sunt stabilite prin lege și pot fi consultate integral în Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații. Mai jos sunt exemplificate câteva dintre aceste roluri şi autorităţile publice centrale responsabile:
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) asigură fondurile pentru zonarea terenurilor agricole, introducerea practicilor agricole sustenabile, identificarea zonelor cu risc de eroziunea solului și măsuri de control al acestui risc, menținerea în bună stare de funcționare a amenajărilor de drenaj şi desecare și pentru protecția împotriva inundațiilor etc.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) asigură conducerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), coordonează activitatea instituțiilor prefectului care asigură managementul riscului la inundații la nivel de județ, comunicarea către populație a pagubelor produse de inundații și a măsurilor necesare pentru diminuarea acestora etc.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) asigură furnizarea de informații privind infrastructura necesară pentru realizarea Master Planului Bazinului Hidrografic și a Planurilor de Management al Riscului la Inundații, realizarea de studii și proiecte privind inundabilitatea drumurilor naționale şi a căilor ferate, reanalizarea stării podurilor și podețelor şi repararea lor unde necesar etc.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) . Principala responsabilitate a MDLPA în privința managementului riscului la inundații este elaborarea și omogenizarea normelor privind zonele locuite, inclusiv zonele expuse riscului la inundații.
Consiliul Interministerial al Apelor
Consiliul Interministerial al Apelor coordonează și avizează politicile și strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații, pentru realizarea unei abordări integrate și durabile.Totodată, Consiliul stabilește prioritățile și face propuneri pentru alocarea și mobilizarea resurselor financiare disponibile, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite. Acest Consiliu avizează planurile de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor, urmăreşte realizarea acestora, asigură colaborarea şi facilitează schimbul de informaţii între instituţii în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor şi managementului riscului la inundaţii
Ministerul Sănătății (MS) are un rol foarte important atât înainte cât și în timpul și după producerea inundațiilor. MS este responsabil de educarea populației cu privire la pericolele de îmbolnăvire în timpul inundațiilor și măsurile de prevenire, asigurarea asistenței medicale și a transportului sanitar pentru populația din zonele afectate de inundații, controlul calității apei potabile, evaluarea stării de sănătate a colectivităților afectate și adoptarea de măsuri de reabilitare și refacere etc.
Ministerul Educației (ME) asigură realizarea de proiecte de cercetare-dezvoltare legate de controlul riscului la inundații, promovarea și susținerea implementării de proiecte și programe care urmăresc formarea și dezvoltarea, la copii și tineri, a unei atitudini responsabile privind riscul la inundații etc.
Ministerul Economiei (ME) – urmărește asigurarea finanțării programelor de investiții pentru realizarea amenajărilor hidroenergetice cu rol și în atenuarea undelor de viitură.
Ministerul Finanțelor (MF) avizează indicatorii tehnico-economici ai studiilor de fezabilitate cu privire la managementul riscului la inundații, realizate din fonduri publice. MF elaborează mecanismele economice având ca obiectiv asigurarea fondurilor necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranță a construcţiilor şi amenajărilor hidrotehnice cu rol în controlul riscului la inundații, precum și pentru dezvoltarea de noi lucrări.
Rolul altor instituții, autorități și societăți comerciale
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) este instituția publică care administrează, exploatează, întreţine şi modernizează Infrastructura Sistemului Național de Gospodărire a Apelor. ANAR asigură gospodărirea sustenabilă a resurselor de apă, aplică strategii şi politici din domeniul apelor și ia măsuri de protecţie la inundaţii prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa.
Institutul Național De Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) are următoarele responsabilități în domeniul gestionării riscului la inundații: elaborarea de prognoze hidrologice și emiterea de avertizări hidrologice; participarea la elaborarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații; elaborarea schemelor directoare de amenajare și management al bazinelor hidrografice, diverse alte studii care să fundamenteze măsuri din domeniul gospodăririi apelor.
Administrația Națională De Meteorologie (ANM). În ceea ce privește gestionarea riscului la inundații, ANM are următoarele responsabilități: asigură monitorizarea fenomenelor meteorologice; elaborarea prognozelor și emiterea avertizărilor meteorologice pe diverse intervale de timp; întreținerea aplicațiilor web pentru diseminarea datelor meteorologice și a avertizărilor, care cuprind produsele cartografice privind temperaturile și precipitațiile, imaginile radar pentru zonele afectate de fenomene periculoase, date din modelări meteorologice etc.
Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF) este principalul deținător al amenajărilor de desecare. Aceasta îndeplinește numeroase activități de întreținere sau operative atât înainte, în timpul cât și după producerea inundațiilor.
Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. (SPEEH Hidroelectrica – S.A.) Ca deținător al principalelor amenajări hidroenergetice ale ţării, majoritatea având și rol de atenuare sau tranzitare în siguranţă a viiturilor, HIDROELECTRICA S.A. întreprinde diverse acțiuni preventive, operative sau după inundații
Compania Națională De Autostrăzi și Drumuri Naționale Din România – S.A. (C.N.A.D.N.R.) asigură organizarea intervențiilor necesare în scopul eliminării avariilor, restricțiilor sau a altor situații provocate de inundații pe drumurile naționale și autostrăzi și pe podurile aferente acestora; proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreținerea și exploatarea drumurilor de interes național, în scopul desfășurării traficului rutier în condiții de siguranță a circulației în situații de urgență generate de inundații. În cazul unor situații de urgență generate de inundații, C.N.A.D.N.R. va acționa în cel mai scurt timp pentru repunerea în funcțiune a infrastructurii rutiere de drumuri naționale afectate.
Inspectoratul General Pentru Situații De Urgență (IGSU) asigură Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Național pentru Situații de Urgență și întreprinde numeroase activități-cheie în special de intervenție la inundații, dar și de prevenire și refacere a zonelor afectate de inundații. În cadrul IGSU, funcționează și Centrul Operațional Național pentru Situații de Urgență.
Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) realizează diferite expertize și avize tehnice a construcțiilor din zone inundabile, evaluează pagubele produse la construcțiile afectate de inundații, etc. ISC exercită controlul statului privind realizarea cerințelor esențiale ale construcțiilor care se execut în zonele inundabile; exercită controlul statului privind respectarea prevederilor actelor normative în vigoare în domeniul disciplinei în urbanism și al amenajării teritoriului.
Comitetele de bazin – Comitetul de Bazin este principalul organism de lucru care avizează planurile de management al riscului la inundaţii hărţile de hazard şi hărţile de risc la inundaţii și asigură consultarea publică a părților interesate și cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, cu Administraţia Naţională „Apele Române” şi cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile şi regulamentele de apărare împotriva inundaţiilor.
Fiecare comitet de bazin este format din maximum 21 de membri numiți în condițiile Legii apei și este prezidat de un președinte și un vicepreședinte, aleși prin vot deschis dintre membri pentru o perioadă de 4 ani.
Lista completă a atribuțiilor ANAR în managementul riscului la inundații, a celorlate instituții publice, autorități, precum și ale S.C. Hidroelectrica S.A. se regăsește în Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații.
Rolul altor factori în managementul situațiilor de urgență
Nivel Național
Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU). Înfiinţat în 2004, are rolul de prevenire și management al situațiilor de urgență, asigură și coordonează resursele umane, materiale, financiare și de alt tip necesare pentru restabilirea stării de normalitate după apariţia unei situaţii de urgenţă.
SNMSU este compus din:
- Comitetele pentru Situații de Urgență
- Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
- Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență
- Centrele operative pentru situații de urgență
- Comandantul acțiunii
La Nivel Județean și Local
Atât Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), Consiliile Județene, Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU), Consiliile Locale (municipale, orășenești și comunale) au competențe și responsabilități legate de coordonarea unor activități atât înainte cât și în timpul sau după producerea inundațiilor.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU). Funcționează sub conducerea MAI și coordonarea prim-ministrului. Are competențe legate de managementul situațiilor de urgență create de calamitățile naturale, inclusiv de viituri și de cele ale accidentelor la infrastructură critică națională, precum și în cazul unor dezastre regionale produse ca urmare a inundării unor localități sau obiective economice. CNSU are responsabilitatea elaborării Strategiei de management al riscurilor integrate și a creării unei platforme naționale de management al riscurilor naturale și antropice.
Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență (CMSU) din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. CMSU are următoarele competențe:
- elaborarea strategiei naționale de gestionare a riscului la inundații
- coordonarea elaborării planurilor de apărare împotriva inundațiilor
- acțiuni la nivel internațional în domeniul riscului la inundații
