Hărți de Hazard și Risc la Inundații
Avertizări Meteo
Întrebări și răspunsuri standard
Aici găsești răspunsurile la cele mai des întâlnite întrebări. Dacă răspunsul la întrebarea ta nu se află printre acestea, te rugăm contactează-ne prin formularul de la baza paginii.
Inundațiile și managementul riscului la inundații
Da. Inundațiile diferă în funcție de factorul declanșator al acestora. Inundațiile pot apărea atunci când creșterea nivelurilor cursurilor de apă provoacă revărsarea apei. Acestea sunt denumite inundații fluviale (sau inundații cauzate de revărsări ale cursurilor de apă) și pot fi provocate de topirea bruscă a zăpezii sau de ploi torențiale. Ploile torențiale pot, de asemenea, provoca așa-numitele „viituri rapide” (flash flood). Acestea sunt caracterizate prin cantități mari de precipitații care se produc într-un interval scurt și pe un areal restrâns. Tipul de fenomene care se pot produce este reprezentat prin scurgeri importante de pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu efecte severe la nivel local, creșteri importante de debite și niveluri cu depășiri ale cotelor de apărare. Atunci când cantitățile de apă care suprasaturează solul nu mai pot fi absorbite, nivelurile apelor rămân mai mult timp deasupra solului și provoacă inundații prin fenomenul de băltire și din cauza insuficienței sistemelor de drenare/drenaj ale apelor. În orașe, unde solul a fost acoperit de construcții și beton, ploile abundente pot crea așa-numitele inundații pluviale urbane. Acest lucru se întâmplă, deoarece apa de ploaie depășește temporar capacitatea sistemelor de canalizare și astfel nu mai poate fi absorbită de sol. Nu în ultimul rând, există inundații produse de nivelurile crescute ale mării, în zonele costiere, care au loc în special pe timp de furtună și au ca efecte inundarea zonelor de coastă în timpul furtunilor/furtunilor cu valuri mari. Inundațiile accidentale au loc atunci când se produc accidente. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, au fost realizate numeroase construcții și lucrări hidrotehnice pentru protecția împotriva inundațiilor. O viitură rapidă poate surveni atunci când apa rezultată din ploile torențiale coboară cu viteză mare pe pante, cum ar fi coastele dealurilor sau versanții munților. Aceste inundații sunt extrem de periculoase deoarece se manifestă rapid, cu viteză mare și antrenează resturi de materiale lemnoase pe traseul parcurs. Inundațiile provocate de cantitățile de precipitații căzute survin atunci când un sistem de colectare a apelor pluviale (canalizare) la nivel urban este suprasolicitat și apa inundă străzile și alte zone adiacente. Acest tip de inundații apare treptat sau brusc în timpul ploilor torențiale. Nivelul apei este în mod normal redus, de obicei mult sub 1 metru adâncime. Acestea nu prezintă risc pentru populație, însă pot provoca pagube materiale semnificative. Autoritățile responsabile cu managementul inundațiilor în România sunt Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională “Apele Române” și instituțiile subordonate de la nivelul celor 11 Bazine Hidrografice și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Un bazin hidrografic reprezintă suprafața totală de teren de pe care își colectează apele un curs de apă principal și afluenții săi. România are o suprafață de 238.397 kmp (cca. 6 % din suprafața U.E., ocupând locul 9). Din totalul suprafeței țării, în interiorul bazinului Dunării se află 232.193 kmp (reprezentând 97,4% din totalul țării); astfel, conform valorilor menționate mai sus, România deține 29% din suprafața și 21,7% din populația bazinului Dunării. În bazinul hidrografic al Dunării sunt colectate ape de pe teritoriile a 19 state din Europa continentală, acesta având o suprafață de 801.463 kmp (conform ICPDR), fiind astfel considerat cel mai internațional bazin hidrografic din lume. Aproximativ o treime din suprafața bazinului hidrografic și o treime din lungimea fluviului se află pe teritoriul românesc. Rețeaua hidrografică cadastrată din România are o lungime de 78.905 km şi este uniform distribuită la nivelul celor 11 bazine hidrografice aferente, administrate fiecare de către o unitate bazinală de apă, denumită Administrație Bazinală de Apă. . Există numeroase tipuri de activități care pot fi derulate de autoritățile din domeniul managementului riscului la inundații pentru a preveni, gestiona, răspunde, adapta sau diminua efectele inundațiilor. Aceste activități pot include de la măsuri structurale, măsuri privind infrastructura „gri”, cum ar fi construirea de diguri și baraje, până la măsuri non-structurale, „verzi” și soluții bazate pe natură (nature-based solutions), cum ar fi crearea unor lunci inundabile controlate, reabilitarea zonelor umede, dar și modelarea hidrologică precisă și măsuri legislative. Toate aceste activități necesită expertiză vastă, de la hidrologie până la inginerie și ecologie. Experții din cadrul autorităților din domeniul apei din România aplică, în mod constant, această expertiză în cadrul procesului de management al riscului la inundații. Inundațiile reprezintă un fenomen natural. Nu există risc zero nicăieri în lume. Cu toate acestea, există anumite măsuri pe care un cetățean le poate lua înainte, în timpul și după inundații. Mai întâi, trebuie să aflați dacă locuiți într-o zonă cu risc la inundații. Dacă locuiți într-o zonă cu risc la inundații, trebuie să aflați ce trebuie să faceți în caz de inundații (cuvintele marcate în culoare vor face trimitere la instrucțiuni). De asemenea, este important să știți ce trebuie să faceți după inundații. Pentru mai multe informații, puteți consulta Ghid de supraviețuire Riscul la inundații este o combinație între hazard (un eveniment care provoacă inundațiile) și amploarea efectelor acestuia (pagubele provocate). Managementul riscului la inundații presupune o evaluare sistematică periodică a hazardurilor și a riscurilor la inundații, implicând, de asemenea, elaborarea unor posibile măsuri și strategii de diminuare a acestor riscuri, urmate de planificarea și implementarea celor mai relevante măsuri. Acest ciclu este repetat după mai mulți ani pentru a reduce și mai mult riscurile sau pentru a aborda noile riscuri survenite.Există tipuri diferite de inundații?
Ce înseamnă viitură rapidă?
Locuiesc în oraș. De ce se inundă strada mea?
Cine se ocupă de managementul inundațiilor în România?
Ce este un bazin hidrografic?
Cum pot fi gestionate inundațiile?
Cum pot evita inundațiile?
Ce anume este riscul la inundații?
La ce se referă managementul riscului la inundații?
Inundațiile și managementul riscului la inundații
Implementarea Directivei Inundații (DI)
Acestea sunt următoarele: Fiecare etapă contribuie la abordarea sistematică a procesului de reducere a riscurilor la inundații și adoptarea unor măsuri eficiente, realiste și convenabile. Aceste etape fac parte dintr-un ciclu standard conceput de către Comisia Europeană pentru standardizarea evaluărilor riscurilor la inundații și diminuarea riscului la inundații la nivelul statelor membre UE. Ciclul 1 de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE a fost încheiat în anul 2016. La fiecare 6 ani, rezultatele etapelor sunt reevaluate, completate și actualizate. Ciclul 2 de implementare se află în derulare cu etapa de Evaluare Preliminară a Riscului la Inundații (EPRI) finalizată în 2019, cu etapa de Hărți de Hazard și de Risc la Inundații în curs de elaborare, finalizarea acestora fiind după consultările publice, care vor avea loc la sfârșitul anului 2022, iar implementarea măsurilor va fi realizată începând cu 2023. O hartă de hazard la inundații indică locurile în care evenimente (precum inundațiile fluviale, pluviale, inundațiile produse de nivelurile crescute ale mării în zonele costiere, produse prin fenomenul de băltire și din cauza insuficienței sistemelor de drenare/drenaj ale apelor și inundațiile accidentale) au cea mai mare probabilitate de apariție, conform diferitelor scenarii de probabilitate, cu specificarea localizării exacte, a adâncimii și extinderii acestor inundații. În baza hărții de hazard la inundații, harta de risc la inundații indică proprietățile, imobilele, clădirile din patrimoniul cultural, locuințele, mediul natural, precum și bunurile private care sunt supuse riscului de a fi afectate de inundații. Planurile de Management al Riscului la Inundații din ciclul 2 sunt documente strategice și reprezintă instrumentul principal de implementare a Directivei Inundații 2007/60/EC. Obiectivul principal al acestor planuri îl constituie stabilirea unui cadru pentru evaluarea și managementul riscului la inundații, a strategiei măsurilor și acțiunilor conjugate la nivel de Administrație Bazinală de Apă. Planurile din ciclul 1 de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE sunt reactualizate în ciclul 2 de implementare – PMRI2. Scopul PMRI2 este de a reduce consecințele negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu și patrimoniul cultural, în anumite zone cu risc potențial semnificativ la inundații, considerate prioritare. PMRI2 prevăd măsurile prioritare necesare pentru reducerea riscului la inundații la nivel de zonă cu risc potențial semnificativ la inundații. Prin urmare, cetățenii sunt informați despre măsurile planificate a fi luate în vederea diminuării riscurilor de inundații la care sunteți expuși în România. Acest lucru diferă în funcție de poziția geografică a locuinței dumneavoastră. Puteți verifica acest lucru accesând Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații. PMRI2 reprezintă forma reactualizată a Planurilor de Management al Riscului la Inundații din ciclul 1 și are în vedere identificarea noilor zone cu risc potențial semnificativ la inundații și a noilor riscuri care au apărut între timp (efectele schimbărilor climatice). Ulterior va începe cel de-al 3-lea ciclu de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, iar PMRI2 va fi actualizat pentru a deveni PMRI3 și așa mai departe. Programele de măsuri reprezintă seturi de măsuri, selectate atent, care sunt fezabile pentru a fi adoptate în scopul reducerii riscurilor la inundații. Astfel de măsuri structurale includ construirea sau consolidarea de diguri și baraje, reabilitarea luncilor inundabile, lucrări de excavare pentru extinderea ravenelor/albiilor râurilor, dar și măsuri non-structurale, inclusiv de planificare și prevenire a riscurilor la inundații, precum planuri de evaluare, consolidarea expertizei personalului din cadrul autorităților din domeniul apei și întărirea capacității instituționale sau modificări de reglementare. PMRI2 va fi finalizat până la sfârșitul anului 2022. Toate etapele respective nu sunt implementate cu ușurință și necesită un efort susținut. Este necesară expertiză suplimentară pentru derularea diferitelor activități care trebuie să fie sub-contractate prin intermediul unor proceduri de achiziții publice, proces care este, de asemenea, anevoios din punct de vedere juridic și administrativ. La momentul respectiv, ciclul de planificare va fi repetat, deoarece managementul riscului la inundații include o evaluare sistematică și periodică a hazardurilor și a riscurilor la inundații, implicând elaborarea unor posibile măsuri și strategii de diminuare a acestor riscuri, urmate de planificarea și implementarea celor mai relevante măsuri. De asemenea, măsurile planificate urmează a fi implementate. PMRI2 sunt elaborate la nivelul Unităților de Management (UoM). În România, acestea sunt reprezentate de cele 11 Administrații Bazinale de Apă și fluviul Dunărea. Din punct de vedere fizic, aceste UoM acoperă întregul teritoriu al României, însă Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații incluse în planuri se vor concentra doar asupra zonelor identificate ca având risc potențial semnificativ la inundații (APSFR).Care sunt diferitele etape ale implementării DI?
Care este rolul acestor etape diferite?
De ce sunt alese aceste etape?
Când vor fi acestea implementate?
Ce este o hartă de hazard la inundații?
Ce este o hartă de risc la inundații?
La ce se referă PMRI2?
Care este scopul PMRI2?
Ce semnificație are pentru mine PMRI2?
De ce este elaborat PMRI2? Avem deja PMRI1.
Ce reprezintă programele de măsuri?
Când va fi gata PMRI2?
De ce durează atât de mult acest proces?
Ce se întâmplă după finalizarea planurilor?
PMRI2 se aplică la nivelul întregului teritoriu al României?
Implementarea Directivei Inundații (DI)
Organizațiile responsabile cu implementare Directivei Inundații
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Direcția Managementul Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor. Administrația Națională “Apele Române” (ANAR), cu sediul central în București, cele 11 Administrații Bazinale de Apă subordonate din teritoriu și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA), împreună cu alte instituții și alte autorități de la nivel central (ministere), o serie de instituții de la nivel național, județean și local, care au responsabilități și sarcini specifice, au un rol important în managementul riscului la inundații. Prin intermediul procesului de implicare a părților interesate, alte autorități, organizații și companii, ONG-uri și persoane fizice își pot aduce contribuția la implementarea Directivei Inundații, exprimându-și opiniile cu privire la versiunile preliminare ale planurilor și sugerând îmbunătățiri relevante. La nivel național, a fost constituit un Grup Tehnic Consultativ (TAG), care include reprezentanți ai diferitelor autorități, organizații și ONG-uri. Acest TAG este consultat frecvent cu privire la aspecte generale și strategice în timpul implementării etapelor 2 și respectiv 3 ale Directivei Inundații. În afara TAG, există, de asemenea, mai multe Grupuri Tehnice de Lucru. Acestea includ organizații similare care sunt consultate cu privire la aspecte concrete și operaționale abordate în cadrul procesului de elaborare a documentelor. Organizația din care faceți parte se poate implica în diferite moduri. Dacă dumneavoastră considerați că prevederile PMRI2 pot influența activitatea acesteia sau dacă considerați că puteți contribui la procesul de planificare, vă rugăm să ne contactați. În cadrul procesului de elaborare a versiunilor preliminare ale măsurilor de management al riscului la inundații la nivelul bazinului hidrografic și a strategiei generale aferente, ABA-urile vor organiza dezbateri publice la care vor fi invitate să participe părțile interesate relevante. În cadrul acestor reuniuni, părțile interesate își pot exprima propriile păreri și pot formula sugestii cu privire la versiunea preliminară a măsurilor și, ulterior, pentru versiunea preliminară a strategiilor. Versiunea preliminară a PMRI2 va avea o perioadă de 6 luni de consultări publice, în cadrul cărora orice persoană interesată își poate exprima punctul de vedere cu privire la versiunea preliminară a planurilor. Cetățenii vor fi informați cu privire la toate activitățile relevante prin intermediul unei campanii de informare publică extinsă, inclusiv prin intermediul acestui site. Cetățenii și, în special, comunitățile vulnerabile și marginalizate pot delega reprezentanți care să participe la aceste reuniuni, în cadrul cărora vor fi abordate și selectate măsurile relevante. La final, cetățenii își pot exprima opiniile, sugestiile sau obiecțiile în perioada de consultări publice, care vor fi deschise timp de 6 luni.Ce instituții sunt implicate în implementarea DI?
Cum sunt aceștia implicați efectiv?
Cum se poate implica organizația din care fac parte?
Cum mă pot implica eu personal ca cetățean?
Organizațiile responsabile cu implementare Directivei Inundații
Implicarea părților interesate
Da. În funcție de organizația pe care o reprezentați, veți fi invitat/ă să vă prezentați punctul de vedere pentru una sau mai multe dintre etapele de elaborare a documentației, și anume pentru: Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații și/sau Planurile de Management al Riscului la Inundații și programele de măsuri asociate. Vă puteți exprima opinia în cadrul unor dezbateri dedicate, în scris sau în cadrul procedurii de consultări publice derulate la nivel național. În curând, vor fi făcute publice locurile de desfășurare ale dezbaterilor publice agendele acestora și calendarul de activități legate de implicarea dumneavoastră. Da. Un calendar cu activitățile legate de implicarea părților interesate va fi disponibil pentru public, în curând, pe acest site, iar părțile interesate relevante vor primi, de asemenea, invitații directe. Orice contribuție, opinie sau sugestie va fi luată în considerare și, în cazul în care este bine argumentată și relevantă, se va ține cont de aceasta la finalizarea PMRI-urilor și a programelor de măsuri asociate.Îmi pot exprima opinia cu privire la conținutul PMRI2?
Cum îmi pot exprima opinia?
Când și unde îmi pot exprima opinia?
Voi fi informat asupra viitoarelor posibilități de a-mi exprima opinia?
Cum va fi percepută opinia mea/opinia organizației pe care o reprezint? Are vreo relevanță?
Implicarea părților interesate
Consultări publice
Răspunsul la această întrebare va fi oferit ulterior în cadrul procesului de planificare. Da. La finalizarea PMRI2, va fi întocmit un raport în care se explică modul în care sunt luate în considerare toate opiniile primite în cadrul procedurii de consultări publice și este posibil ca acestea să fie incluse în versiunea finală a PMRI2. Da, puteți face acest lucru. Indiferent dacă obiecțiile formulate de dvs. generează sau nu o modificare la nivelul măsurilor sau a strategiei, acest lucru depinde de argumentele și de relevanța obiecțiilor în sine, dacă sunt bine argumentate sau fundamentate din punct de vedere legal. Da. La finalizarea PMRI2, va fi disponibil un raport în care se explică modul în care au fost luate în considerare toate opiniile primite în cadrul procedurii de consultări publice și este posibil ca acestea să fie incluse în versiunea finală a PMRI2. Acest raport va fi publicat pe site-ul web: www.inundatii.ro.Când pot avea oficial un punct de vedere asupra versiunilor intermediare ale planurilor astfel încât acesta să fie efectiv luat în considerare?
Voi fi informat/ă cu privire la modul în care este avută în vedere opinia mea?
Pot formula obiecții la măsurile propuse?
Atunci când autoritățile stabilesc planurile finale, vor oferi explicații și vor face publică modalitatea în care au luat în considerare opinia mea?
Consultări publice
Posibile măsuri și strategii
Nu. Nu există risc zero la inundații, deoarece inundațiile sunt fenomene naturale, la fel ca furtunile. Măsurile propuse vor atenua și reduce riscurile la inundații conform obiectivelor stabilite. Nu. Deoarece inundațiile diferă ca probabilitate, amploare/extindere, frecvența de apariție și localizare. Așadar, sunt adoptate măsuri dedicate, concepute pentru a fi aplicate în diferite zone, în special în zonele cu cel mai mare risc (APSFR).Măsurile propuse ne vor proteja împotriva tuturor inundațiilor viitoare?
Măsurile sunt aceleași la nivel național?
Posibile măsuri și strategii
Managementul dezastrelor
Managementul dezastrelor, în domeniul inundațiilor, se referă la limitarea unui eveniment de inundații, inclusiv la toate activitățile de minimizare a pagubelor provocate de inundații. Da. Nu există nicăieri în lume risc zero la inundații. Pentru a atenua consecințele negative ale inundațiilor va fi, însă, necesară existența planurilor și pregătirea autorităților pentru a putea acționa în mod corespunzător. Măsurile incluse în managementul dezastrelor pot fi următoarele:La ce se referă managementul dezastrelor?
Avem nevoie totuși de managementul dezastrelor după implementarea măsurilor aferente PMRI2?
Ce tipuri de măsuri fac parte din managementul dezastrelor?
Managementul dezastrelor
