Hărți de Hazard și Risc la Inundații
Avertizări Meteo
Flood Risk Management
You must have certainly heard on the news, at least once a year, that some part of Romania is affected by floods or maybe you have already been even directly affected by floods. Why do floods occur and can they be stopped?
Anual, inundațiile din România au dus la evacuarea temporară a sute de persoane, provocând pagube și pierderi economice estimate la 140 milioane de euro. Cu toate acestea, inundațiile sunt un fenomen natural.
În același timp, datorită lucrărilor hidrotehnice existente la ora actuală în România, precum și a măsurilor operative din teren, anual sunt evitate pagube în valoare de aproximativ 1 miliard de euro.
Inundațiile se produc de obicei primăvara, odată cu topirea zăpezilor, sau în urma unor ploi intense, însă în ultimii ani acestea s-au manifestat pe parcursul întregului an și de multe ori în valuri succesive în aceleași zone. În timp ce inundațiile reprezintă, în principal, un fenomen natural, modificările asupra mediului cauzate de activitățile umane, cum ar fi urbanizarea excesivă sau tăierile excesive de păduri, activitățile economice, industriale, agricole intensive contribuie, de asemenea, la producerea unor inundaţii din ce în ce mai frecvente şi cu consecinţe din ce în ce mai grave.
Există numeroase măsuri de management al riscului la inundații (prevenție, protecția populației și a bunurilor, pregătire pentru combaterea și limitarea efectelor produse de inundații) pe care le putem adopta. Ansamblul de politici publice (măsuri structurale și non-structurale) adoptate de autoritățile responsabile din România reprezintă Managementul Riscului la Inundații.
Există tipuri diferite de inundații?
Fluviale
Inundațiile pot apărea atunci când creșterea nivelulurilor cursurilor de apă provoacă revărsarea apei. Acestea sunt denumite inundații fluviale sau „lente” (sau inundații cauzate de revărsări ale râurilor) și pot fi provocate de topirea bruscă a zăpezii sau de ploi pe areale mari. Atunci când solul nu poate reţine integral cantitatea de apă rezultată în urma ploilor in cantitati cumulate in doua-trei zile de peste 100 mm, scurgerile rezultate se acumuleaza în rauri care ies din albiile minore si depășesc cotele de avertizare (cotele-prag de atentie, inundatie sau pericol).
Viituri
Ploile torențiale, furtunile pot, provoca așa-numitele „viituri rapide” (flash floods). Acestea sunt caracterizate prin cantități mari de precipitații căzute într-un interval scurt și pe un areal restrâns. Acestea pot fi reprezentate prin scurgeri importante de pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu efecte severe la nivel local, creșteri importante de debite și niveluri. Viiturile rapide sunt unele dintre cele mai puternice fenomene negative care se manifestă cu intensitate și care, datorită instabilităţii atmosferice, sunt dificil de prognozat sau au un timp de avertizare foarte scurt.
Subterane
Atunci când cantitățile de apă suprasaturează solul, nu mai pot fi reţinute volume de apă suplimentare. Apele rămân mai mult timp la suprafaţa solului, provoacând inundații prin fenomenul de băltire, fenomene legate şi de insuficiența sau nefuncţionarea sistemelor de desecare/drenaj ale apelor.
Pluviale
În orașe, unde solul a fost acoperit de construcții și beton, ploile abundente pot crea așa-numitele inundații pluviale urbane. Acest lucru se întâmplă deoarece apa de ploaie depășește pe moment capacitatea sistemelor de canalizare iar apa excedentară nu poate fi absorbită de sol.
Costiere
Nu în ultimul rând există inundații produse de nivelurile crescute ale mării, în zonele costiere, care au loc în special pe timp de furtună și au ca efecte inundarea zonelor de coastă în timpul furtunilor cu valuri mari.
Accidentale
De-a lungul anilor, au fost realizate o serie de construcții hidrotehnice pentru protecția împotriva inundațiilor. Atunci când se produc accidente (digurile sau barajele se pot avaria sau funcţionează necorespunzător) au loc inundații accidentale.
Ce este riscul la inundații?
Pentru a putea lua măsuri de prevenire și protecție la inundații, mai întâi trebuie să aflăm care este probabilitatea ca acestea să se producă, unde ar putea avea loc și cât de extinse ar putea fi aceste inundații, precum și ce fel de pagube ar putea rezulta.
Prin analiza statistică a inundațiilor, completată cu analiza fenomenelor hidrometeorologice istorice, specialiștii determină distribuţii statistice ale debitelor, inclusiv valori caracteristice relevante pentru calcule, cum ar fi debitele maxime cu probabilităţi anuale de depăşire de 10%, 5%, 2%, 1%, 0,5%, 0,2% sau 0,1% pentru o zonă studiată. Aceste probabilităţi asociate debitelor caractersitice precum şi extinderea și adâncimea apei (uneori si viteza apei, in cazul in care zona este studiata prin modelare 2D), definesc hazardul la inundații.
Combinarea hazardului la inundatii cu vulnerabilitatea (consecințele inundaţiilor respective), respectiv pagubele potențiale provocate asupra populației, bunurilor sau obiectivelor socio-economie, precum şi asupra mediului, reprezintă riscul la inundații.
Dacă probabilitatea producerii unei inundații majore este ridicată și poate avea consecințe grave, atunci vorbim de risc “crescut” la inundații.
Dacă probabilitatea de inundații este redusă și consecințele sunt minime , atunci riscul la inundații este “redus”.
Indiferent de condițiile prezentate mai sus, rămâne întrebarea: care este riscul pe care suntem dispuși sau constrănși să-l acceptăm? Autoritățile din statele membre EU, inlcusiv România, pregatesc Planuri de Mangagement al Riscului la Inundații, concentrându-se pe zonele unde riscul la inundații este semnificativ.
Riscurile la inundații au o intensitate tot mai mare din cauza următorilor factori:
- Modificarea destinației privind utilizarea terenurilor – tăierile excesive de păduri și practici agricole intensive, urbanizarea și activitățile economice reduc capacitatea de retenție a apelor (drenajul natural) în timpul și după precipitații;
- Urbanizarea și dezvoltările imobiliare în zonele cu hazard la inundații;
- Regularizarea râurilor naturale și deconectarea luncilor natural inundabile ale cursurilor de apă ce determină creșterea vitezelor de curgere și reducerea retenției naturale a apei (reducerea timpului în care viitura se propagă pe un sector – inundații mai rapide;
- Accentuarea fenomenelor hidrometeorologice extreme ca urmare a schimbărilor climatice corelat cu dezvoltarea urbană necontrolată.
Ce este Managementul Riscului la Inundații?
Managementul Riscului la Inundații presupune aplicarea politicilor publice, a procedurilor și practicilor ce vizează identificarea, analizarea și evaluarea riscurilor la inundații, precum și monitorizarea și implementarea unor măsuri de reducere a efectelor acestor fenomene.
Creșterea din ce în ce mai accentuată a riscului la inundații impune abordarea într-o manieră mai proactivă și integrata, a Managementului Riscului la Inundații prin combinarea măsurilorde prevenție și pregătire (înainte) cu cele de protecție și răspuns (în timpul) și în final de refacere (după).
Managementul integrat al Riscului la Inundații are in vedere măsuri de amenajare a bazinelor hidrografice, pentru a spori capacitatea de retenție naturală a apei in zona de formare a viiturilor și pentru a preveni evenimentele de inundații. Această abordare combină măsurile structurale convenționale de apărare cu măsurile non-structurale și de infrastructură verde. Astfel de aspecte importante se referă la gestionarea luncilor albiilor majore și la reabilitarea luncilor natural inundabile (conceptul room for the river – a face loc râului), evitarea noilor riscuri la inundații și protejarea așezărilor omenești expuse riscului la inundații prin intermediul infrastructurii gri, respectiv verde.
Aceste măsuri orientate către reducerea hazardului inundațiilor sunt completate cu măsuri de reducere a expunerii printr-o mai bună planificare a dezvoltării urbane și aplicarea corectă a reglementărilor în construcții corelat cu măsuri de îmbunătățire a rezilienței populației (de exemplu construcții/locuințe adaptate să reziste la o anumită adâncime a apei, evacuare ordonată pentru prevenirea pierderilor de vieti omenești, intervenții operative pentru implementarea de măsuri locale de protecție a clădirilor cu saci, asigurări și ajutoare pentru recuperarea rapidă după evenimentul de inundații, etc).
Creșterea gradului de conștientizare și a gradului de pregătire prin intermediul unor sisteme de monitorizare și avertizare timpurie a populației, precum și realizarea unor planuri de refacere, inclusiv scheme accesibile de asigurări sociale împotriva inundațiilor, toate acestea reprezintă strategii de management al riscului rezidual.
Cum se realizează Managementul Riscului la Inundații?
După producerea, la începutul anului 2000, a unor inundații cu consecințe grave în numeroase țări din regiune, Comisia Europeană, în strânsă colaborare cu statele membre, a elaborat un cadru de politici pentru implementarea Managementului Riscului la Inundații (MRI) – Directiva UE privind Inundațiile (DI). Directiva a fost propusă de Comisia Europeană și adoptată în 2007. Aceasta este un instrument legislativ util, la nivel european, care a fost implementat ulterior în legislația națională a statelor membre. Scopul acesteia constă în identificare celor mai potrivite măsuri, corelate cu costurile implementării, pentru reducerea și gestionarea riscurilor pe care le prezintă inundațiile pentru populație, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică. Aceasta impune statelor membre, printre altele, obligativitatea de a elabora Planuri de Management al Riscului la Inundații.
Directiva a fost transpusă în legislația din România în 2007 prin adoptarea HG nr.846 din 2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung.
Aspectele importante ale Directivei Inundații includ:
- Ciclul de planificare cu durata de 6 ani, cu o abordare clar definită, care include 3 etape: Evaluarea preliminară a riscului la inundații, realizarea hărților de hazard și de risc pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate în evaluarea preliminară și, la final, elaborarea PMRI 1 și a Programelor de Măsuri asociate;
- Bazinele hidrografice ca unitate de management al riscului la inundații, cu includerea principiilor IWRM (Managementul Integrat al Resurselor de Apă);
- Implicarea activă a părților interesate și organizarea consultării publice;
- Flexibilitate în aplicarea PMRI;
- Concentrarea asupra soluțiilor bazate pe natură și asupra infrastructurii verzi;
- Adaptarea la schimbările Climatice;
- Coordonarea măsurilor și colaborarea la nivel internațional;
- Alinierea cu Directiva Cadru Apă (DCA) și cu alte directive de mediu.
România a finalizat primul ciclu de implementare a Directivei Inundații și este în prezent în cel de-al doilea ciclu de implementare, respectiv etapele doi și trei, de actualizre a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații și a Planurilor de Management al Riscului la Inundații.
