Proiecte

WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I

Proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat până în prezent în România.

Acest proiect a avut două obiective majore:

1. Mărirea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice
2. Creşterea capacităţii de intervenţie în caz de calamităţi naturale

Investițiile au constat, printre altele, în instalarea a sute de stații de senzori automați și echipamente precum și stabilirea a 15 centre de coordonare și 23 de centre de interventie rapida cu dotari software si hardware complementare.

Impact:

• Sisteme decizionale modernizate pentru acțiunile operative din timpul și după producerea inundațiilor
• Control optimizat în coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice
• Date hidrologice îmbunătățite și integrate prin colectarea de mai multe date în secțiunile de râu unde nu există în acest moment stații hidrologice
• Prognoza mai precisă a viiturilor și a poluărilor într-o perioadă scurtă de timp, prin folosirea datelor colectate

Proiectul Consolidarea cooperării în cadrul realizării planurilor de management a bazinelor hidrografice și a planurilor de prevenirea riscului la inundații pentru îmbunătățirea stării apelor în Bazinul Tisei oferă cadrul de cooperare transnațională pentru perioada 2017-2019 în cel mai mare sub-bazin al bazinului fluviului Dunărea.

Scopul proiectului este de îmbunătățire a stării apelor din bazin prin consolidarea cooperării transnaționale și îmbunătățirea interacțiunii între stakeholderi (părți interesate) și autoritățile care administrează și monitorizează în cooperare același bazin hidrografic. Totodată, în cadrul proiectului vor fi identificate soluții pentru provocările comune din întregul bazin (supraexploatare, modificarea regimului apei, contaminarea apelor, intensificarea inundațiilor pe fondul amplificării efectelor schimbărilor climatice).

BRIGAID a fost un proiect internațional de anvergură, cu participarea a 24 de parteneri, care a urmărit să aducă mai aproape inovatorii de tehnologii din domeniul managementului riscului la inundații, al secetelor și condițiilor meteorologice extreme și utilizatorii finali.

Prin acest proiect România a devenit una dintre cele opt țări europene care a dezvoltat o Comunitate de Inovare în domeniul rezilienței la dezastre naturale, denumită Flood Proof România (FPR). Concret, Flood Proof Romania este un teren de testare a structurilor înalte (diguri de peste 3 metri) construit în comuna Făcău, lângă București, și aflat în aval de un baraj înalt de 13 metri. Acest teren este potrivit mai ales pentru a testa și monitoriza inovațiile în cazul debitelor de apă de mare viteză, așa cum se produc în timpul viiturilor rapide (flash-flood) și al alunecărilor de teren, dar și a efectelor condițiilor climatice extreme de frig și secetă. Mai mult, FPR remediază lipsa terenurilor de testare necesare pentru dezvoltarea structurală, testarea și demonstrarea inovațiilor în regiunea Europei de Est.

Participanți în acest proiect au fost Administrația Națională Apele Române, firma de inginerie și proiectare Aquaproiect, Universitatea Tehnică de Construcții București și firma inovatoare Spectrum Construct.

Scopul proiectului a constat în stabilirea unui sistem comun, româno – bulgar, de management şi control al apei Dunării în condiţii extreme, determinate de calamităţi naturale şi tehnologice.

Prin acest proiect s-a achiziţionat o navă care a fost dotată cu un laborator cu aparatură modernă pentru măsurători cantitative și calitative de apă, s-au montat senzori pentru secţiuni de monitorizare și foraje, precum și echipamente pentru dotarea staţiilor hidrometrice și a laboratoarelor din zona comună a Dunării.

Printre obiectivele proiectului s-au aflat: stabilirea unor metodologii și standarde comune de monitorizare a apei între cele două țări; organizarea unor baze de date comune; dotarea cu echipamente moderne, compatibile cu cele din statele UE; modernizarea și armonizarea monitoringului calitativ și a laboratoarelor din cele 2 țări; avertizări în caz de inundaţii, ape mici şi poluării accidentale, pentru autoritățile din zona de frontieră; creşterea gradului de conştientizare publică prin campanii de informare privind protecţia şi gestionarea mediului în zona transfrontalieră.

Beneficiile Proiectului Danube WATER constau în:

• creșterea capacității de reacție pentru cazurile de risc (îmbunătățirea siguranţei populaţiei, reducerea pierderilor umane și materiale, protecţia resurselor de apă și a mediului etc.)
• dar și susținerea factorilor de decizie cu date și informații în timp real
• facilitarea schimbului de date la nivel regional

Obiectivul principal al proiectului a fost îmbunătățirea gestionării transnaționale a apei și prevenirea riscului de inundații, maximizând în același timp beneficiile pentru conservarea biodiversității. Schimbarea așteptată este o cunoaștere mai bună, printre țările situate în bazinul fluviului Dunărea, a managementului integrat al apelor prin refacerea câmpiilor inundabile, combinație de infrastructură clasică și „verde”, măsuri de retenție naturală, implicând toate părțile interesate.

Principalele activități ale proiectului au fost: actualizarea inventarului zonelor de luncă inundabilă și clasificarea acestora utilizând Matricea de evaluare a inundațiilor-FEM; evaluarea, prin utilizarea zonelor pilot preselectate, a eficienței proiectelor de câmpie inundabilă în Districtul Dunării și dezvoltarea instrumentelor pentru creșterea cunoștințelor și cooperării experților, practicienilor, factorilor de decizie și a părților interesate în ceea ce privește refacerea luncilor inundabile.

Obiectivul general al proiectului îl constituie fundamentarea și sprijinirea măsurilor de implementare ce vizează adaptarea structurilor, optimizarea proceselor și pregătirea resurselor umane în scopul consolidării capacității autorităților și instituțiilor publice din domeniul gospodăririi apelor și al managementului riscului la inundații.

Rezultatele proiectului constituie fundamentul deciziilor strategice ce vizează reducerea riscurilor de dezastre și, implicit, creșterea siguranței cetățeanului și a mediului de afaceri. Totodată, se urmărește optimizarea cadrului legal și instituțional, identificarea suprapunerilor legislative dar și a lipsurilor legislației din domeniul managementului riscurilor, stabilirea rolurilor și competențelor autorităților publice centrale și locale.

Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanța (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru și Tomis Sud) și Eforie Nord
Lot: Eforie Nord, Eforie

Prin acest proiect, au fost finalizate lucrările de înnisipare dintre Constanța până la Mamaia și Eforie Nord. Mai exact, este vorba despre 5 sectoare de plajă cu o lungime cumulată de aproximativ 7,3 km şi o lăţime extinsă la peste 100 de metri și sunt accesibile tuturor turiştilor încă din anul 2016. Totodată, prin același proiect, suprafața celor 5 sectoare de plajă (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord) a fost mărită cu 60,66 ha.

Plajele nou create sunt rezultatul lucrărilor de combatere a eroziunii costiere a căror execuție și implementare a fost aprobată și finanțată de Uniunea Europeană în cadrul unuia dintre cele mai mari proiecte de infrastructură derulate de statul român, în ultimii 50 de ani, prin instituțiile sale abilitate (Ministerul Mediului – A.N. “Apele Romane” – A.B.A. Dobrogea-Litoral”).

Beneficiarul proiectului este Administrația Bazinală de Apă (ABA) Dobrogea-Litoral.